Într-o românie în care teatrul este din ce în ce mai departe de tânăra generație, niște copii
din România s-au apucat să facă teatru pe gustul lor și poate(sper eu,cel puțin)
pe gustul tuturor celor ce s-au născut după '90. Cu o inspirație culeasă din
viața de zi cu zi și din sistemul în care au crescut și s-au familiarizat cu
lumea, „Atelierul de Teatru” Botoșani și trupa de teatru „Victoria Art” București au dovedit
unei săli pline de tineri ca ei și de profesori coordonatori, că teatrul poate
fi cu și despre tineri, că teatrul este oglinda realității și mai ales că teatrul poate scoate la suprafață atrocitățile pe care societatea le-a creat.
Pentru că merită cunoscuți, vă voi spune câteva cuvinte despre fiecare dintre ei.
„Atelierul de teatru” Botoșani simulează o clasă de liceu din ziua de astăzi unde a fost
transferată o eleva nouă, neadaptată sistemului, care se bucură de viață și își dorește să cunoască mai mult despre lume, dar care nemulțumită de metoda de
predare a sistemului nu vrea să se supună acestuia.
Ea încearcă să îi convingă pe cei din jurul ei ca lumea poate fi și alt fel și că profesorii pot fi și prieteni cu elevi, nefiind necesară lupta absurdă dintre generații.
Scenarista, regizorița și una dintre protagonistele piesei se numește Andreea Lupu și este o fată simpatică care și-a luat inima în dinți, găsindu-și curajul să scrie despre ceea ce ea,colegii ei și profesorii ei au trăit de-a lungul anilor de liceu.
Ea încearcă să îi convingă pe cei din jurul ei ca lumea poate fi și alt fel și că profesorii pot fi și prieteni cu elevi, nefiind necesară lupta absurdă dintre generații.
Scenarista, regizorița și una dintre protagonistele piesei se numește Andreea Lupu și este o fată simpatică care și-a luat inima în dinți, găsindu-și curajul să scrie despre ceea ce ea,colegii ei și profesorii ei au trăit de-a lungul anilor de liceu.
Piesa „Nu pot să respir...” a
transmis puternică energie, sinceritate și a imprăștiat în toată sala bucățele
de suflete dornice să se exprime, să influențeze si să ajute.
Sala în
picioare, aplauze prelungite, praf de cretă și Bravo! din suflet de
spectator...
„VictoriaArt” a spus o poveste despre cum oamenii ar reacționa dacă ar da cu mașina
peste un înger.
„Drum în jos înger” este o poveste haioasă despre cât de agitați sunt oameni și cum uităm zilnic adevaratele valori ale existenței noastre ca oameni, pe acest pământ.
Piesă pentru orice vârsta cu mesaj emoționant și cu sugestie de contemplare.
Ne-a mai
placut și basmul Românesc „Înșir'te Mărgărite” al celor de la„Minicinis” Covasna. O variantă inovativă a
reprezentării unei lupte între forțele răului și cele ale binelui printr-o
bătălie dansantă între iele și sânziene, zmeu și făt frumos, pe cânturile
românești interpretate de Adelina Georgiana Verdeș .
O foarte frumoasă interpretate în această piesă, mască și costumație a avut vrăjitoarea, Teodora Șerban.
O foarte frumoasă interpretate în această piesă, mască și costumație a avut vrăjitoarea, Teodora Șerban.
Ne-a plăcut
introducerea step-ului în joc și alegerea subiectului cu trimitere la cultura
românească.
Toate
acestea au fost vizionate în cadrul concursului „Histrioniada Liceenilor” Cluj
Napoca (organizat de Consiliul Elevilor Cluj) și sperăm să le putem revedea în
cadrul altor concursuri sau festivaluri din țară, Chiar în acest moment
desfășurânduse negocieri cu coordonatorii trupelor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu